ARPP si ARPS: e nevoie de o structurare mai eficienta a abordarii afectiunilor cu risc suicidar

Depresia este o afectiune care adesea scapa nediagnosticata si din pacate de multe ori este recunoscuta doar atunci cand are loc tentativa suicidara, uneori chiar daca persoana isi anunta din timp gandurile legate de sinucidere. Comentand valul de sinucideri din lunile mai si iunie, articolele mass-media surprind acest aspect: “Apropiatii lui spun ca nu au banuit ca tanarul de 34 de ani trece printr-o depresie atat de grea”…“Apropiatii spun ca el ar fi amenintat de multe ori ca se sinucide”.

In Romania, deși nu exista studii epidemiologice cu privire la incidența depresiei in randul populatiei generale, se estimeaza ca aproape 10% din populația Romaniei sufera tulburari de tip depresiv. Obstacolele vietii cotidiene adesea precipita evolutia bolii si duc mai rapid la sinucideri, cum a fost si cea de ieri, in care un barbat si-a pus capat zilelor in statia Eroii Revolutiei.

In perioada de dinainte de revolutie in momentul în care Romaniei i s-au cerut datele despre sinucidere, de la nivel foarte inalt, a sosit ideea cum ca romanii sunt o natiune atat de sanatoasa, incat nu ne intereaseaza aceasta problema a sinuciderii. Drept pentru care, mai mult de trei decenii, Romania nu a trimis date despre sinucidere organismelor internationale, precum Organizatia Mondiala a Sanatatii“, declara Prof Dr. Doina Cozman, presedintele Aliantei Romane de Preventie a Suicidului, organizatie partenera ARPP.

Chiar si azi, din pacate, riscul suicidar nu este abordat corespunzator. Prea multe persoane cad fie in capcana unor reclame la tratamentele naturiste, ce apar incisiv in mediul online, fie sunt atrase cu multa usurinta de diversi ‚vindecatori’ cu ‚har oratoric’ insa fara o pregatire de specialitate care sa le ofere un suport solid pentru tratament. Abordarea profesionista a depresiei este imperios necesara. Stim ca dintre toti pacientii cu depresie, jumatate nu se prezinta deloc la medic. Dintre pacientii cu depresie care sunt investigati medical, jumatate raman nediagnosticati iar dintre cei diagnosticati jumatate raman netratati. In plus, dintre pacientii tratati numai un sfert sunt tratati corespunzator (Prof Dr F.Tudose 2007).

In Romania, frecventa cazurilor de suicid la tinerii de 15-19 ani este cu circa 50% peste media europeana si cu 21% mai mare la adultii romani in varsta de 50-54 de ani. Conform Institute for Health Metrics and Evaluation (2013), tulburarea depresiva majora ocupa locul al doilea (dupa durerile de spate) in privinta afectiunilor ce determina disabilitate in Romania.

In documentul ce prezinta strategia Ministerului Sanatatii pentru perioada 2014-2020, autoritatile par a recunoaste ca “pana nu de mult timp” promovarea sanatatii mintale si prevenirea tulburarilor mintale a constituit o tema “relativ neglijata ca prioritate de sanatate publica” si ca exista “servicii comunitare insuficient dezvoltate”, si un “model prevalent de ingrijire „invechit, necentrat pe client”. Cu toate acestea, bugetul destinat programelor nationale de sanatate mintala (www.ms.ro), reprezinta inca o parte insignifianta din totalul bugetului programelor nationale de sanatate (0,002% in 2015).

Asociatia Romana de Psihiatrie si Psihoterapie (ARPP) si Alianta Romana de Preventie a Suicidului (ARPS) considera ca este necesara finantarea unor programe nationale de sanatate mintala care sa se implice in dezvoltarea unei abordari terapeutice mai eficace in cazul afectiunilor cu risc suicidar.

ARPP a depus deja in atentia Ministerului Sanatatii si asteapta un raspuns la o solicitare de finantare pentru primul pas al unui program national care sa imbunatateasca abordarea terapeutica a pacientilor cu risc suicidar sporit in cadrul psihiatriei de legatura. ARPS isi propune sa initieze un proiect de modificare a legii ce reglementeaza abordarea pacientului in timpul crizei suicidare si finantarea nationala a unor centre antisuicid.

Tags: , , ,

SOS 0800 801 200